În sfârsit am ajuns să avem o „Zi natională a culturii”, un semn mare de intrare în normalitate în acesată agitatie continuă de fiecare zi, pentru care se dă vina întotdeauna pe criza financiară care ne bântuie economia si care ne afectează si socio-cultural.
Mihai Eminescu în 1869, la Viena
Cum spune alt mare poet român, George Topârceanu, după ce ne-au mers si nouă toate (sau aproape toate) de-a-ndoasele, mai ales în acest ultim an 2010, se simte prin acestă zi natională a culturii române că …
După-atâta frig si ceată
Iar s-arată soarele …
… adică „luceafărul culturii române – poetul Mihai Eminescu” si prin asta punerea unui pret mai mare pe cultură, pentru că oameni simpli sunt pur si simplu debusolati si zăpăciti de alergarea contină după senzational pe care o practică frecvent televiziunile comerciale.
Initiativa este demnă de toată lauda si este un imens câstig pentru cultura română. Academia Română propunea anul trecut, prin academicianul Eugen Simion, presedintele sectiei de Filologie si Literatură, ca ziua de nastere a lui Mihai Eminescu să devină ziua nationala a culturii române. Domnia sa consideră însă că prin această sărbătoare „nu trebuie să reinventăm “Cântarea României”, ci să folosim această dată pentru a reflecta asupra proiectelor de interes national, să spunem ce am făcut si, mai ales, să ne gândim si să facem ce n-am făcut”.
”Cum publicăm dictionarele, tratatele privind istoria noastră, ce trebuie să facem pentru a fi mai bine cunoscuti în Occident, nu doar prin infractorii nostri, ci mai ales prin faptele noastre de cultură. Toate acestea pot fi discutate în ziua de 15 ianuarie, vorbind, în acelasi timp, si de Eminescu, pe care românii îl consideră poetul lor national”, a mai spus academicianul Eugen Simion.
Ziua de nastere a celui care este considerat poetul national merită să fie inscrisă cu majuscule in calendarul culturii poporului român, alături de cele ale infiintarii lui, intregirii si independentei. Mihai Eminescu, cel care a reinventat limba română, isi merită cu prisosintă locul de cinste in constiinta poporului, care nu si-a permis niciodata sa-si instraineze cel mai de pret avut mostenit, limba română.
Academicianul Eugen Simion a apreciat că noul act normativ, gratie căruia sunt organizate manifestările de ziua poetului national, este “o lege bună”, felicitând Parlamentul că a votat-o “în unanimitate”.
“Trebuia să apară această lege, pentru că ea există în structura democratiilor europene, în tări precum Spania, Portugalia, Italia. Ele îsi leagă numele de un mare scriitor si această zi este o zi a culturii nationale. Si dacă în Spania această zi este legată de numele lui Cervantes, în Portugalia – de numele poetului lor national, Camoes, s.a.m.d., noi am gândit-o si s-a acceptat ca ea să fie legată de ziua lui Eminescu, 15 ianuarie, declarată Ziua Culturii Nationale”, a declarat pentru AGERPRES fostul presedinte al Academiei Române.
De-a lungul timpului, data de nastere a lui Mihai Eminescu a stârnit discutii si controverse, încheiate abia atunci când, în urma cercetărilor, Titu Maiorescu descoperea că Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850, la Botosani. Sursa informatiilor era arhiva bisericii Uspenia Domnească din Botosani.
A declara ziua de de 15 ianuarie ca „Zi natională a culturii” reprezintă o recunoastere, nu doar a suprematiei creatiei eminesciene, ci a contributiei Poetului la revenirea României in universalitatea culturii.
